Coloana fără sfârşit

Oul e infinitul care se multiplică şi rămâne la forma perfectă, păsările sunt doar ideea care iese din inima lui vie, cu lecţia de zbor în aripi. Tăcerea rămâne un gest de împărtăşire a gândurilor care nu stă la masă, aleargă să prindă un scaun de timp, să-şi mărturisească taina-n sărut înflorind stâlpii porţii. O bucurie dăltuită-n durere şi apoi rugăciunea spusă de cuminţenia

Citeste tot articolul...